Tuesday, July 24th, 2007
Recviem
In 2002 am fost plecat in Franta in vacanta la fratele meu. Astfel, am vizitat o tara foarte frumoasa si am intalnit oameni de cea mai buna calitate. Nu voi face aici un istoric al vacantei pentru ca asa ceva nu intereseaza pe nimeni, ci vreau doar sa spun ca am un prieten care mi-a ramas adanc in inima chiar daca l-am vazut pentru 4 ore atunci, chiar daca ma intelegeam foarte greu cu el, eu nestiind prea bine franceza, el stiind prea putin engleza… Un prieten care mi-a daruit o carte scrisa, normal, in franceza si din care nu inteleg o iota, o carte ce are si acum dupa 5 ani in coperta ei un trifoi cu 4 foi ca sa imi poarte noroc.
Acesta este Jeje. Un om nebun care pentru copiii lui (3-4 la numar) este un clown scos din circ, un politist sub acoperire, un cowboy sau Batman din cand in cand. Imi este drag, il simt foarte aproape chiar daca nu sunt sigur daca Jeje este nume sau porecla, daca are 3 sau 4 copii, de ce are piercing in spranceana, cand s-a nascut, ce profeseaza sau ce ar dori sa profeseze, chiar daca l-am vazut doar 4 ore intr-o viata, chiar daca am aflat abia acum ca este mort de 2 ani.
July 24th, 2007 at 11:42 pm
Iancu said:
Sa bei doua pahare de vin rosu bun pentru cinstea lui.
Uneori ma gandesc daca oameni de genul acesta nu exista decat pentru a influnenta la un scurt moment din viata lor pe altcineva care ii va tine minte multi ani incolo.
Cine stie..
Noroc.
July 25th, 2007 at 5:19 pm
Anonymous said:
e foarte trist.am o prietena care imi spunea in fiecare zi ca se sinucide…au existat multe discutii intre noi pana sa isi revina.ii murise fratele.acum e bine…insa nu toate povestile au un happy end
July 26th, 2007 at 11:44 pm
lulu said:
cam trist..dar poate cele 4 ore petrecute cu el isi vor lasa o amprenta mai mare asupra ta decat moartea lui…macar ai cunoscut un om deosebit.altii nu au ocazia asta. oricum imi place cum gandesti si demonstrezi ca in romania exista si oameni tineri demni de respect
November 1st, 2007 at 9:43 pm
bistosh_cristian said:
cu cat te-ntelegi mai greu cu omu’ cu atat mai bine nu?la tine asa s-a intamplat…poate daca t-ai fi apropiat mai mult…de viata si interesele lui,altfel ar fi stat lucrurile…dar,sper ca pe viitor sa am si eu parte de astfel de intalniri scurte, care sa-mi ramana intiparite pentru mult timp…eu sunt prea tanar pentru asta
…da u esti un foarte de’treaba…baiat,si om…respectele mele…
November 1st, 2007 at 10:01 pm
Petru said:
multumesc pentru comment. o intalnire scurta dar care a avut impact asupra mea…din pacate impactul adevarat l-a avut vestea accidentului…venita dupa 2 ani.