Friday, February 1st, 2008

Ce-ar fi daca

Acum cateva zile scriam ceva aici despre o intamplare care mi-a schimbat viata, un moment care m-a pus pe ganduri. Este viata mai mult decat ceea ce vedem? Ai avut vreodata impresia ca cineva te-a protejat de sus in momente cheie? De exemplu, acum aproape 2 ani traversam strada in Dristor pe culoarea verde cand un sofer idiot m-a “sters” in mare viteza. In timp ce ma uitam in stanga dupa el dedicandu-i congelatoare, abatoare intregi de carne, mai fac un pas, moment in care alt idiot ma “sterge” la fel de bine. A fost vorba de milimetri… de 2 ori la rand.

Poti spune ca o caramida mi-a aterizat in cap, amestecand acei cativa neuroni relaxati fumand o narghilea, dar ma gandesc la faptul ca ar fi foarte trist ca universul nostru sa se limiteze doar la: cana de sticla pe care o am pe birou acum, monitorul din plastic ce consuma curent cat o uzina, veioza cu bec economic sau tabloul de pe perete… Orice as face de dimineata pana seara, parca tot a rutina seamana… Tot in pat ma trezesc, tot in pat ajung noaptea. Aud acelasi zgomot de frigider, deschid aceleasi usi zilnic. Este oare mai mult?

Imi spunea cineva ca dupa parerea lui, cand e sa mori e game over. Nu mai este nimic. De aceea prefera sa traiasca fiecare clipa ca si cum ar fi ultima. “E un stil destul de morbid care-ti guverneaza viata prietene!”, i-as fi spus, dar daca are dreptate? O teorie spune ceva legat de lumile paralele. Distractiv e cand acestea se intersecteaza. Ti-ai explicat vreodata cele cateva senzatii de deja-vu?

Am auzit opinii privind anul 2012 si noua “era” in care a inceput deja omenirea sa intre, o perioada care va fi caracterizata de intoarcerea oamenilor catre spiritualitate. Vom parasi putin cate putin consumul material, iar cei de la Carrefour isi vor manca unghiile de draci, si vom privi din ce in ce mai mult viata spirituala, cu care Biserica nu e intru totul de acord, avand in vedere ca ascunde niste secrete gigantice in propriile dulapuri, secrete care ajunse in vazul lumii o lasa pe aceasta fara pic de putere manipulatoare. Ti-ar placea sa afli adevarata istorie a lumii? Ti-ar placea sa porti o conversatie cu Dumnezeu, dar nu cand esti high, sau sa calatoresti in timp cu mintea?

Pentru ca lucrez doar in weekend, avand program de “director”, am dormit astazi la amiaza. Pe la 15:30 m-am intors pe partea cealalta precum o foca la soare pe o piatra fierbinte, si m-am gandit: Xulescu ar trebui sa ma sune acum… Dupa 2 secunde a sunat telefonul.

O simpla coincidenta, nu?

Scris de Petru | Categoria Spiritual


14 perechi de cojones pentru “Ce-ar fi daca”

  1. February 1st, 2008 at 10:50 pm

    Roxanica said:

    coincidenta? hmm n-as zice…eu accept acest cuvant decat in dictionar, nu si in viata de zi cu zi..pe propria-mi piele am descoperit ca nimic in lumea asta nu este o coincidenta, fiecare intamplare isi are scopul ei pe care il poti descoperi in 2 etape: imediat sau mai tarziu..nu exista niciodata, aici. ramane la latitudinea ta daca faci conexiunea intre intamplare si scop… :) .

    mie imi place sa ma gandesc ca atunci cand voi muri voi intelege, macar pentru cateva secunde ce se intampla cu adevarat..dupa care voi trece in cealalta etapa…game over pentru mine nu inseamna decat joc terminat( de exmplu Ageo of Empire :)) ) )
    as putea sa continui comentariul…dar m-as lungi prea tare.
    seara buna si spor la munca maine!!

  2. February 1st, 2008 at 11:02 pm

    julz said:

    azi am observat o chestie venind pe autobus spre camin: era un tip langa mine care la un moment dat a inceput sa cante, nu foarte tare shi zumzaia asha pt el…apoi ma dau jos din autobus incep sa urc dealul spre camin si alt tip trece pe langa mine tot cantand!!dupa ce trec de el ce-mi trece mie prin cap:d aca avem ingeri care se hotaresc cateodata sa ne viziteze si suntem inconjurati peste tot de ei??!?!?ca le place sa cante cred….era o chestie doar rezultata din intalnirile cu cei doi…call me crazyy…:)

  3. February 1st, 2008 at 11:06 pm

    julz said:

    daca e sa ma iau dupa coincidente: de la inceputul vietii mele pana acum pot sa fac un lant de coincidente, parca tot ce mi s-a intamplat era cu un scop, erau chestii care atunci cand se petreceau nu-mi dadeam seama ce urmari au, insa cu timpul totul se lega!!!e ceva chestie de minute in tot ceea ce mi se intampla shi acum !!acum sunt aici si pe urma ceva se intampla doar ca am scris asta!!!

  4. February 1st, 2008 at 11:11 pm

    Sem said:

    Si daca conteaza ceva, atunci iti spun atat: nimic in viata nu este intamplator..nimic….nimic nu este o simpla coincidenta…nimic. Pacat ca ochii nostri vad doar imaginile ce se perinda in raza lor de vizibilitate, ca urechile noatre aud doar sunetele de anumite frecvente, ca terminatiile noastre nervoase simt ceva palpabil doar cand sunt stimulate direct….pacat!
    Trebuie sa fie ceva mai mult decat simplul “fizic” sau “material”, mi-e foarte greu sa cred ca dincolo de astea e vid, sau nici macar vid ci, nimic.
    Exista o armonie, proportionalitate, simetrie incat mi-e imposibil sa cred. o perioada am pus credinta asta a mea si in acel ceva ce nu poate fi palpat pe cunostintele mele religioase, si fiind de confesiune islamica, una din bazele credintei era sa crezi in Dumnezeu (Allah), iar alta era credinta in viata de apoi, alta credinta in destin si predestinare. Nu e doar atat, sa zicem ca doar am in plus obligatia asta pe care o stiu pentru ca sunt de alta confesiune si pt ca, de ce nu, am citit o carte in plus (sau poate nu, ci doar am inteles ceva in plus dintr-o carte pe care ai citit-o si tu si el si ea)..E imposibil ca moartea sa fie “game over”….materia se transforma si clar si energia..si ce suntem noi in afara de trup (materie) si spirit (energie)??

  5. February 1st, 2008 at 11:20 pm

    mama leone said:

    Eu am o convingere: NIMIC NU E INTAMPLATOR! iar “coincidenta” este termenul pe care il folosim atunci cand nu ne mai batem capul sa gasim explicatii pentru ceea ce s-a intamplat. Totusi explicatii exista, numai ca explicam in felul nostru, cum ne convine. Sunt oameni care au argumente cu totul uimitoare. Pe mine m-a fascinat INTELEPCIUNEA lui SOLOMON, din Biblie . Voi mai pune un comentatiu despre situatii poate “regizate” de cineva , mai presus de noi, dupa scenarii “scrise” (sau nescrise) anume sa ne mearga bine .

  6. February 1st, 2008 at 11:22 pm

    Cazut din cer said:

    Hmm interesant post. Ce pot sa spun multi din jurul meu se vaita mereu de coincidente, si asa cum a scris si Roxanica mai sus acest cuvant exista decat in dictionar, si cred ca exista acolo pentru ca unii cu functii inlate la putere aveau nevoie de ceva care pe care sa dea vina atunci cand le mergea prost, ceva cu care sa se scuze: “Coincidenta frate” sau poate din alte motive. Nici eu nu cred in coincidente…si nu stiu poate ca si eu am zis de atatea ori “ba ce coicidenta” sau acest deja-vu si daca imi aduc eu bine aminte aceste “deja-vu” a fost explicat intr-o emisiune fff interesanta pe Discovery (app. sunt fan)…nah..dar stii cum se spune fiecare cu parerea lui

  7. February 1st, 2008 at 11:49 pm

    INconstantIN said:

    Subscriu la cele spuse de tine, mai ales la senzatia de deja-vu:) ! Iar consumerismul e normal sa se atenueze, spirala istoriei niciodata nu se opreste si saturatia capitalismului salbatic e absolut inevitabila!

  8. February 1st, 2008 at 11:57 pm

    mama leone said:

    Oamenii acestia deosebiti, despre care eu cred ca nu sunt numai oameni, i-am intalnit in locuri greu accesibile, in munti, acum 18 ani. De atunci eu i-am ajutat putin, dar ei m-au ajutat foarte mult. Sunt convinsa ca detin niste taine ce le-au primit de la dascalii lor duhovnicesti si pe care nu le impartasesc oricui (nici mie), dupa invatatura lui Iisus:”sa nu pui samanta in pamant neroditor” si” sa nu arunci margaritare in gura porcilor”. Asta nu inseamna ca nu te ajuta cand mergi si le ceri sprijinul. In 1990, cand am calcat prima data prin tinuturile Sihlei, ne minunam si ziceam: daca aici, pe pamant sunt locuri atat de frumoase, atunci cat de frumos poate sa fie in Rai. Aici am ajuns in punctul in care nu pot explica cum locurile respective atrag atata lume si le influenteaza vietile pozitiv, ca te atrag mereu sa revii….

  9. February 2nd, 2008 at 1:22 am

    dana said:

    Nimic nu e intamplator pe lumea asta. Cel putin asa cred eu si cred asta pt ca indiferent ce se intampla trebuie sa aiba un rost, un motiv, pe care din nefericire nu il aflam la momentul respectiv ci poate mai tarziu sau poate niciodata. Insa eu nu cred ca exista coincidente decat foarte rar. Cand se intampla prea multe “coincidente” inseamna ca totusi cineva ne priveste si ne arata un semn. Deseori ma intreb de ce a trebuit sa se intample asta sau asta, in special ceva rau si sincer nu gasesc raspunsul intotdeauna. Poate din cauza ca ne-am intors fata de la Dumnezeu si pt noi credinta este doar un semn pe care il faci mecanic atunci cand treci pe langa o biserica, sau poate ca pt a te bucura intr-adevar de lucrurile frumoase si bune trebuie sa gusti si din amarul necazurilor si nenorocirilor, ceea ce nu pare drept insa asa se intampla, din nefericire. O fi stiinta, or fi lucruri oculte, o fi doar o coincidenta, o fi destinul?…Daca toate ar fi coincidente inseamna ca noi toti ne-am nascut din coincidente si implicit suntem rezultatul lor. Sentimentul de deja-vu e ceva obisnuit uneori la mine si nu pot sa mi-l explic intotdeauna. Am observat ca viata este un sir de “coincidente” bune si rele insa am mai observat si faptul ca dupa orice furtuna incepe sa rasara soarele. Referitor la discutia cu Dumnezeu, fiecare, mai mult sau mai putin, practica acest lucru si nu sunt in masura sa judec, pt ca fiecare are credinta sa, crede in Dumnezeu sau dimpotriva, in altceva sau altcineva. Si in opinia mea, moartea nu este game over, este doar sfarsitul unei etape din viata noastra si inceputul unei alte etape. Si inainte de a trece in alta dimensiune si ca un final paradoxal, nu mai spun decat Carpe diem, insa cugeta in acelasi timp.

  10. February 2nd, 2008 at 4:05 am

    mama leone said:

    In 16 noiembrie 2007 mi-a murit tatal vitreg, eram rude prin alianta. Ne-am respectat reciproc. Avea un nepot ,plecat la studii si a anuntat ca vine acasa in saptamana respectiva. Bunicul era in spital , ironia sortii, fusee 30 de ani sofer pe salvare, zile si nopti, dar dupa el nu mai venea salvare ca serviciul era prea solicitat. Il incurajam ca vine salvarea, ca e pe drum, iar el zice “sa vina mai repede”. Isi asteptase nepotul, in sfarsit a ajuns si salvarea. Acum erau langa el medicul, asistentele, personalul de pe salvare cei dragi…Abia apoi am inteles ultimele lui cuvinte. In zilele urmatoare am avut impresia ca e mereu in preajma mea si imi spune ce treburi mai avea de facut. Am incercat sa le rezolv, iar dupa 6 saptamani, cand am facut parastase si pomeniri, sentimentul acela straniu s-a risipit. Cred ca o lume paralela exista numai ca nu avem dezvoltate acele simturi cu care sa o percepem, sau sunt putini cei ce stiu asta.

  11. February 2nd, 2008 at 1:03 pm

    NMS said:

    Ce s-ar intampla daca intr-o zi mergi pe strada si la un moment dat auzi un “tipat” si totul in jurul tau se opreste instantaneu…? Imaginile incep sa iti invadeze ochii, gandurile iti lovesc puternic urechile, mintea iti e ocupata cu formule si intrebari si in tot haosul creat… realizezi ca de fapt…din acel “tipat” te-ai nascut.. ! Visezi!
    Cresti…!
    Visezi!
    Incepi sa uiti ca erai pe strada, incepi sa uiti “tipatul sfarsitului” care te-a creat si… incepi sa inveti din nou..”mama!..tata!… unu!… doi!… ” inveti sa mergi,.. sa alergi,.. sa te cauti!..Visezi!
    Sa te joci stii deja…! Iti trebuie doar colegi..! Asa apar primii prieteni… inca nedefiniti, nici buni nici rai!…Visezi! Cu timpul mai inveti sa minti, sa invidiezi, sa furi… Faci cunostinta cu vinovatia si iti apar astfel primele urme pe suflet… nu le vezi, dar cu siguranta o sa ti le reamintesti.Visezi!
    Scoala incepe usor sa “te trezeasca”….si constientizezi spatiul ostil si claustrofob al lumii in care te aflii si reusesti intr-un final sa iti accepti “alegerile”. Visezi! Cunosti, te indragostesti, iubesti, urasti si detesti, speri si incepi sa visezi din nou..Visezi!Visezi!Visezi!
    Urmeaza “rebeliunea” mult promisa… si, asemenea Celui care obisnuia sa raspandeasca lumina in rai pe vremuri.. alegi sa pleci, sau sa fii alungat in pustiu. Dar pustiul… pustiul nu e pustiu… e lumea fatidica pe care copilaria a refuzat-o cu atata indarjire si de care se pare ca nu ai scapat.Visam!
    De aici inainte timpul nu mai conteaza… incepe sa curga repede, in valuri albe, dulci si sarate… Cateodata incercam sa ne mintim cu faptul ca il putem controla…. Visam!
    Sentimentele se precepita, se urmarec intre ele, se pitesc unele de altele…Visam!.. Amintirele incep sa creasca in numar, multiplicandu-se asemenea asemenea celulelor unui embrion mult asteptat…Visam!
    Linia devine din ce in ce mai groasa, iar consistenta ei, din ce in ce mai greu de schimbat se transforma intru-un permanent negru si uscat.

    Si se intapla ca intr-o zi sa mergi pe strada si la un moment dat sa auzi un “tipat” si totul in jurul tau sa se opreasca instantaneu…. Imaginile incep sa iti invadeze ochii, gandurile iti lovesc puternic urechile, mintea iti e ocupata cu formule si intrebari si in tot haosul creat… realizezi ca de fapt…din acel “tipat” te-ai nascut.. ! Visezi!……………

    O viata retraita intr-o ultima secunda…. alta viata retraita in ultima secunda a celeilalte, si asa mai departe…o spirala infinita… intr-o continua miscare plina de deja-vu’uri si premonitii.
    Si atunci de unde stii care e viata ta adevarata…? Cum faci diferenta dintre original si copie? Si in care din ultimele tale secunde te aflii in acest moment? Pana la urma.. cat esti de stapan pe alegerile tale…daca ele au fost facute cu multe vieti inainte?…
    Visam!………….

    bun topic..!

  12. February 2nd, 2008 at 3:16 pm

    DeMaio said:

    Uite tocmai de aceea, Petru, îmi place să mă bucur de un singur lucru. Că a venit dimineaţa şi văd lumina. În rest, nu-mi pun întrebări foarte multe. Nu am de ce. Răspunsurile oricum nu mă ajută deloc.

  13. February 4th, 2008 at 12:25 pm

    Corina said:

    Viata in sine este o rutina care nu poate fi distrusa, indiferent de actiunile pe care le facem in disperarea de a scapa dintr-un anume tipar. Timpul inseamna rutina… timpul.. care nu oboseste sa treaca in ciuda eforturilor noastre de a-l invinge. Oamenii se lupta cu timpul incercand sa lase ceva in urma lor care sa dainuiasca, ceva trainic, ceva vesnic. Un lucru, insa, e cert: materia putrezeste! Niciodata nu vom putea lasa in urma mormanele de materie cu care ne inconjuram zilnic. Nu! Pana si trupul ne dispare, la cativa metri sub pamant si cu timpul lumea ne uita. Ironia e ca multi dintre noi am vrea sa traim o vesnicie, neavand certitudinea viitorului de dupa moarte. Parerea mea e ca un singur lucru este vesnic in Univers: Sufletul. E singurul lucru care este vesnic, singurul pentru care merita sa luptam , pentru care merita sa lasam totul in urma noastra, toata materia care piere si cred ca merita sa „investim” , daca pot spune asa, in el. In aparenta suntem limitati si cel mai trist este ca oamenii cred asta cu tarie. De ce nu putem crede ca lumea noastra nu e doar atat cat ochii nostri pot vedea? Nu e o lume pe care o atingi sau o poti distinge prin simturile trupului, ci una pe care o putem traversa si explora cu sufletul. De ce visam, de ce avem deja-vu-uri? Pentru ca avem un suflet care „se plimba”. Suntem cuprinsi de frica necunoscutului dar ce-ar fi sa ne lasam purtati in el? Cu toate astea, lumea ia o intorsatura si mai trista… Niciodata n-o sa se poata reorienta catre spiritualitate atata timp cat pune accent pe ceea ce ii inconjoara. In prezent, oamenii cred ca ei sunt reprezentati de ceea ce au: case, vile, masini, telefoane, aur, … etc. Parerea mea? Cat timp exista banii, lumea nu poate sa devina spirituala.
    Cat despre coincidente… e doar un cuvant ce vrea sa dea omului siguranta ca este stapan pe sine, e o explicatie banala si care nu da dureri de cap oamenilor. E mai simplu sa spui ca „e doar o coincidenta” decat sa iti explici ce se intampla cu adevarat in viata ta sau cu tine.
    Corina

  14. February 4th, 2008 at 4:14 pm

    Andreea Talmazan said:

    Petru…. Stau in fata calculatorului… Ai reusit sa ma uimesti… De data asta tu :-P . Si in special pentru comment-urile pe care le-ai generat. Subiectul si discutia nefiindu-ne straine :)



Arata ca ai cojones





Copyright 2007-2008. Cateva drepturi rezervate Petru Stratulat