May 30 2008
Guilty Pleasure
Din rubrica Guilty Pleasure, pe care o puteti savura in Guerrilla Logout la ora 18:40 in fiecare seara, azi a venit randul meu:
May 30 2008
Din rubrica Guilty Pleasure, pe care o puteti savura in Guerrilla Logout la ora 18:40 in fiecare seara, azi a venit randul meu:
May 28 2008
Intrebare pentru studentii aflati acum la Bucuresti cu intentie clara de a ramane si a popula acest oras: “De ce sunteti aici?” Esti sigur ca vrei sa ramai, si mai ales spune-mi ce anumte te tine? Facturi mari, preturi in general inaccesibile, chiria nu te avantajeaza deloc, iar administratorul de camin cu ceafa transpirata-n soare te gazduieste pana la finalul facultatii si singura situatie care te-ar mai putea salva cativa ani ar fi sa repeti de mai multe ori anul terminal.
Desigur, bucurestenii sunt ok per total, ritmul orasului te tine parca treaz, aici poti merge la cele mai numeroase si diversificate evenimente din tara, locurile de munca se gasesc parca mai usor si sunt mai bine platite. Din pacate la final de zi te intorci acasa, iar “acasa” unde e? Cum vezi evolutia ta sociala pe termen lung? Credit ipotecar pe 30 de ani intr-un sistem bancar care te poate ruina in primii 10 cu dobanda flexibila la imprumuturile in Euro? Prima rata iti convine, dar de la a 13a banca iti mai adauga ceva fara ca tu sa fii consultat in privinta asta. Ce se poate oare intampla pana la a 360a, adica ultima?
De cateva zile ma gandesc foarte serios la asta, dar in acelasi timp imi alung gandul pentru ca pare sa aiba dreptate. In acest moment, daca ar fi sa ma intorc la Bacau, mi-as permite sa locuiesc in apartamentul meu cu 3 camere ultracentral, m-as insura peste un an, iar peste 2 as planui primul copil. Pozitia de tata nu-mi displace, ba chiar visez sa joc fotbal cu fiu-miu. Lui trebuie sa-i asigur un viitor, lucru pe care nu prea vad cum l-as putea realiza in orasul natal. Locurile de munca sunt putine, prost platite, nu cred ca m-as putea acomoda din nou cu alt ritm, cel de la care am plecat de fapt. As avea o familie foarte fericita dar cu un loc de munca ce m-ar plafona instantaneu. FM-ul e sarac acolo fiind invadat de radio-uri centrale si avand doar 2 locale. Unul este al lui Sechelariu, iar celalalt e ca si cum nu ar fi.
Doar Radio Guerrilla ma tine la Bucuresti, un loc pe care nu l-as da la schimb cu nimic. Poate sunt naiv, dar profesional sunt fericit. Tu?
May 27 2008
Eh, asa da! Cateva voci din Biserica Ortodoxa Romana au inceput sa faca putina galagie deranjand pe “superiorii” acesteia. Intre peretii bisericilor nu e doar dragoste pentru aproape si rugaciune pentru binele Mult Preafericitului, dar si al omenirii.
Acum la Realitatea TV la “16-18 Deschide Lumea” e o dezbatere prin telefon intre preotul Viorel Dica si I. Corduneanu, consilier juridic al Patriarhiei, pe tema “Sindicatului Pastorul cel Bun”. Primul dintre fericiti este purtatorul de cuvant al acestei organizatii menite sa-i reprezinte pe preotii care se vor inscrie. Cel din urma spune ca este ilegal, ca acestia cand au fost hirotoniti au acceptat sa piarda anumite drepturi, printre care si asocierea in organizatii.
Argumentul purtatorului de cuvant a fost acela ca prea putini bani ajung la preotii din zonele rurale si ca acestia sunt nevoiti sa sustina parohia pe care o au cu fonduri mici traind astfel in saracie lucie. Este vorba despre satele care inregistreaza scaderi demografice. Patriarhia, desigur, nu este incantata de aceasta idee “laica” si spune ca preotii i se subordoneaza intru totul, lucru precizat in “noul statul al preotilor”, document care nu a ajuns in mainile acestora, dupa cum a precizat domnul Viorel Dica.
Ne indreptam spre un destin luminos, un destin care culege ceea ce istoria a semanat in sanul BOR prin ignoranta si fudulia Mult Preafericitilor – cojones. Un preot cu cojones, dragoste pura pentru enoriasi, dar si dorinta de a indruma pe cel care are nevoie este un Parinte.
May 25 2008
Unde educatie nu e, nimic nu e… In aceasta seara am fost la un eveniment caritabil, din cate am inteles. Acesta s-a desfasurat “La Motoare”, care este situat pe Teatrul National pentru necunoscatori. Coma in deschidere cu un concert, care s-a vrut a fi unplugged si care a sunat foarte bine. Chiar am fost impresionat si ii felicit pentru muzica pe care o impartasesc “maselor”. A urmat, desigur, Vita de Vie, trupa pentru care am si fost prezent pe terasa teatrului.
Acest articol nu este unul despre Vita de Vie, sau despre eveniment, ci despre idiotii care fac pogo. Distanta pe care am ales-o fata de grupul de primate a fost una considerabila, in speranta unei integritati fizice neafectate. Din pacate pe parcursul spectacolului acei cativa oligofreni si-au extins aria pana cand au ajuns in fata mea. Prietenul, prezent in dreapta, si-a incordat pumnul, lucru pe care l-am facut si eu, iar din acel moment am asteptat. In momentul in care un tip impins de unul, care la randul lui a fost impins de altul, care si acela a fost dezechilibrat de unul la fel de inteligent precum un pix sigiliat, am dat. Din pacate am ratat, in schimb m-am bucurat pentru prietenul din dreapta, care a trecut milimetric pe langa urechea necuvantatorului.
La final am cunoscut pe cineva, care mai devreme s-a dezlantuit in public. In acel moment am uitat de bunul simt, pe care stiu ca-l am, si l-am intrebat “Nu te supara, imi poti arata cum gandeste un om care face pogo? Te intreb ca de la fan la fan.”, iar el respectuos “Sigur ca da.”. L-am intrebat de ce se comporta precum animalele lovindu-se, si mai grav lovind publicul din jur. Mi-a replicat ca este o explozie de energie si ca asa se simt eliberati, iar publicul trebuie sa se dea la o parte, ignorand total adaugirea pe care am facut-o privind oamenii, care din lipsa de spatiu nu mai au unde sa se adaposteasca. Am incheiat conversatia cu o concluzie “TOTI cei care fac pogo sunt niste tampiti.”
Daca practici asa ceva si citesti acum aceste randuri, considera-te un adevarat si nerespectabil “taran”, iar aici nu ma refer la oamenii care locuiesc si muncesc la tara, oameni care cu siguranta au o idee mai buna in ceea ce priveste educatia decat tine. Daca ai o alta parere, si ar fi culmea sa nu, te rog lasa un comentariu prin care sa-mi prezinti punctul tau de vedere prin argumente. Parerile exprimate in acelasi ton cu “practica” mai sus mentionata, nu vor fi publicate.
O tanara domnisoara s-a impins atat de puternic in altii/a fost impinsa de altii incat a aterizat cu capul pe podea cazand intr-o binemeritata stare de inconstienta, din care din fericire a iesit pana la urma. Poate de astazi va vedea intr-o alta lumina viata, iar neuronii zguduiti vor face conexiuni peste conexiuni facilitandu-i evolutia de la maimuta la om.
Click din motiv de Trilulilu (video)
citeste mai mult »
May 24 2008
Ce faci din cele aratate mai jos? Un prieten foarte bun de-al meu mi-a dat acest clip, care-mi confirma intreaga politica personala a vietii. A ta care este?
May 18 2008
Pe 24 mai organizatia Accept porneste Marsul Gay 2008 ce se va lasa cu confruntari de strada intre romanii reticenti si cei cu deviatii sexuale. Acest articol nu se vrea a fi, dupa cum deja vezi, politically correct. Nu ma intereseaza acum acest concept.
Homosexualii, lesbienele, transexualii si bisexualii sunt si ei oaemni si au dreptul sa existe in toata splendoarea lor. Nimic rau in asta. Au drepturi ca si noi cei normali, sa faca mai tot ce doresc, in limitele legale. O limita legala contestata de ei imi da mie batai de cap. De fapt sunt doua, dar cea din urma nu ma afecteaza absolut deloc. Ei vor sa iasa in evidenta pentru ca romanii sa-i accepte, pentru a se bucura de o viata libera, fara prejudecati. Desi poate nu o spun acum oficial in fata camerelor de luat vederi, totul va culmina cu dorinta de a adopta copii. Aici am o problema!
Voi fi poate acuzat de discriminare, si nu am nimic impotriva. Este parerea mea, pe care o exprim intr-un text non-violent. Daca pe radio exista anumite limite impuse de CNA, aici sunt in “sufrageria” mea si imi pot exprima o pozitie.
Copii apar pe lume in urma unui act sexual savarsit intre un barbat si o femeie. Copilul va avea asadar un model masculin in primii ani de viata cat si unul feminin. Asta inseamna ca va exista un echilibru care ii va guverna felul de-a fi. Atat timp cat asa functioneaza Natura in cazul nostru, dar si a tuturor mamiferelor, din cunostintele mele, nu vad UN motiv pentru care cuplurile de homosexuali, lesbiene ori transexuali ar avea voie sa adopte copii.
Un transexual care se vrea a fi femeie, vezi Naomi, ramane pentru mine un EL, indiferent cat s-ar chinui sa-si subtieze vocea, sa aplice tone de fard, pentru ca atat timp cat in pantaloni are, sau a avut, un cuc, pentru mine situatia este clara.
Si pentru a fi acoperit cat-de-cat legal: “Acest text este un pamflet si trebuie tratat ca atare!”