Umblu liber…

Saturday, June 28th, 2008

Coboara din mers!

Mi-am luat o minivacanta de 5 zile luni si am plecat cu trenul InterCity (sageata albastra) spre Bacau, cu plecarea la ora 15 din Gara de Nord. Iti dai seama ca afara nu era tocmai toamna, iar vara anul acesta seamana cu precedenta. Aerul conditionat era oprit asa ca am mers cu putini nervi la controlor pentru a-i explica ce pozitie ocupa el in societate, si anume sa fie legatura dintre mine si mecanic si, poate cel mai important lucru, sa-mi asigure o calatorie cat mai confortabila cu mijloacele din dotare.

Domnul respectuos mi-a spus ca abia a discutat cu mecanicul pentru a porni ventilatia si ca dureaza putin pana cand aerul se raceste. L-am crezut si m-am asezat pe scaun asteptand civilizatia sa ma loveasca drept la subrat. Ori a fost autosugestie ori intamplare reala, temperatura a scazut foarte foarte putin, aproape insesizabil. Am indurat pana la destinatie conditiile “impuse” de Uniunea Europeana care inca nu s-a bagat in asigurarea confortului pasagerilor-cetateni europeni.

Buba a fost la intoarcere azi-dimineata. La ora 4 am urcat in Sageata Albastra cu directia Bucuresti, tot InterCity. A fost destul de frig afara, iar eu am fost imbracat ca de canicula. Nu-ti poti imagina ce frig am indurat o statie, pana cand am mers la controlor scos din sarite si am inceput sa-i zic pe un ton autoritar de barbat la 1,70m si 70 de kg, ca mi-e frig. Raspunsul: “dar nu e frig…”. In cele din urma a oprit ventilatia foarte mirat pentru ca el stia ca a dat drumul la caldura (!?!?!). M-am asezat si am asteptat aerul cald sa ma imbie…. Pe naiba! Nimic! Am acceptat macar darul de la Dumnezeu si anume lipsa totala a aerului conditionat. Dupa 2 ore porneste iar. Merg, discut cu omul, opreste fluxul de aer. Culmea e ca in partea lui de vagon era binemersi, pramatia naibii!

Langa Bucuresti, ora 8, aerul conditionat este din nou pornit la viteza foarte mare si am crezut ca atmosfera devine una criogenica. In jurul meu pasagerii dormeau de ore bune inveliti in propriile haine, desi erau imbracati ca de toamna, iar eu tremuram la pragul hipotermiei imbracat ca de plaja fara nici o haina cu maneca lunga in bagaj. Am repetat miscarea rectilinie spre controlor, iar replica lui m-a lasat fara cuvinte, pentru o scurta perioada de timp: “dar afara a crescut temperatura…”, lucru care m-a scos din sarite “Incompetent mic ce esti, inauntru ninge!!!”