In ea ai de toate, de la bune la rele. Pe aleile sale te intalnesti cu alte si alte persoane, clienti ai aceleiasi vieti, umbland mai mult sau mai putin liber printre rafturi. Iti vei da seama imediat cine isi traieste din plin momentul, prin carucioarele burdusite de alegeri. Unii sunt grabiti pentru a nu pierde vremea aiurea privind in gol la rafturile care le ofera mai mult decat ce scrie pe listele lor de achizitii, iar altii se plimba ca printr-un parc alegand relaxati cate ceva din fiecare raft. Ii gasim si pe aceia care sunt tematori – asteapta in fata unui produs mult si bine pana sa ia decizia cruciala de a-l pune in carucior sau nu.
Ajunsi la Casa, cei mai multi isi cauta portofelele, pentru ca in opinia lor totul trebuie sa aiba un pret. Unii sunt stresati daca banii le ajung sau nu, altii asteapta relaxati. La rand se afla si cei care si-au petrecut tot timpul intrebandu-se daca sa cumpere sau nu anumite produse, de teama dezamagirii, ingandurati si cu regrete ca au ajuns la final fara acestea.
In weekend am lipsit de la radio pentru a ajunge la nunta unuia dintre cei mai buni prieteni ai mei. Acum 2-3 ani s-a insurat primul, iar weekendul trecut al doilea. Ce naiba mai astept? Ah, da… O femeie.
Am revazut Bacaul dupa 7 luni de absenta si am ajuns din nou la concluzia ca acolo timpul aproape s-a oprit in loc. Inca mai curge, dar cu pipeta. Dupa o vizita de doar doua zile, am simtit ca imi zboara creierii. Toate magazinele se inchid de la 19-20 (in weekend), iar cel mai tare club, vezi Doamne, arata ca o hala cu nimic special in ea. Exista un singur post de radio local, Radio Alfa, care pe vremuri a fost foarte tare, chiar daca deservit politic primarului iubit Dumitru Sechelariu.
Bacau este un oras in care schimbarile vin foarte lent, precum si dinamica vietii de acolo.
A doua experienta televizata si la fel de terifianta precum precedenta. Daca de Paste am stat defensiv cu ideile mele anti-religie in studio cu un teolog, un calugar si un crestin practicant, alaturi de o moderatoare (Liana Stanciu) care s-a situat departe de ideea de impartialitate, acum am discutat ca intre fete cu prietena Nicoleta Svarlefus despre Legea Atractiei.
Din pacate, timpul nu a fost de partea noastra. Un asa subiect necesita mai mult de 30 de minute de discutii, dar sper ca atat cat am avut timp sa expunem sa-i fi lamurit macar intr-o mica masura pe telespectatori. In cursul zilei de maine, marti – 2 noiembrie, voi publica si inregistrarea emisiunii pe blog.
Fiti indulgenti, va rog, cu un om care a fost terifiat de camerele video.
Inca 2 ore si am ocazia repetabila, se pare, de a ma face de ras in fata natiunii pe micul ecran. Emisiunea Harta Vietii incepe la 17:15, iar eu voi sta in platou pana aproape de 17:45.
Părerile expuse aici sunt de natură personală şi nu reflectă punctele de vedere ale angajatorilor mei sau ale familiei.
Copyright
Toate drepturile rezervate asupra textelor. Textele de pe "Umblu liber" sunt protejate de Legea drepturilor de autor. Este permisa publicarea citatelor pe alte site-uri cu precizarea sursei insotite de link spre textul citat.
In ea ai de toate, de la bune la rele. Pe aleile sale te intalnesti cu alte si alte persoane, clienti ai aceleiasi vieti, umbland mai mult sau mai putin liber printre rafturi. Iti vei da seama imediat cine isi traieste din plin momentul, prin carucioarele burdusite de alegeri. Unii sunt grabiti pentru a nu pierde vremea aiurea privind in gol la rafturile care le ofera mai mult decat ce scrie pe listele lor de achizitii, iar altii se plimba ca printr-un parc alegand relaxati cate ceva din fiecare raft. Ii gasim si pe aceia care sunt tematori – asteapta in fata unui produs mult si bine pana sa ia decizia cruciala de a-l pune in carucior sau nu.
