Incepe incet-incet sa devina o traditie ca o data pe an sa organizez un concurs prin care castigatorul sa ia un vraf de carti spirituale.
Saptamana viitoare, cu amabilitatea prietenilor de la libraria esoterica EuSunt.ro, voi organiza un concurs foarte interesant. Premiul va consta in posibilitatea ca tu sa alegi ce carti sa iei acasa astfel incat sa te incadrezi intr-o suma generoasa, pusa desigur la dispozitie de EuSunt.ro.
Mecanismul va consta in lansarea unei “provocari” intelectuale la care doritorii sa raspunda prin email timp de o luna. La final, voi face un top 3 si voi anunta castigatorul. Ceea ce face concursul acesta mai picant decat precedentele e faptul ca tu poti alege cartile pe care sa le iei acasa, si crede-ma ca sunt niste carti beton la EuSunt.ro.
Pe data de 1 aprilie, si nu e deloc o minciuna, la Sala Palatului incepe Festivalul de Spiritualitate Body Mind Spirit, un acoperis sub care se vor aduna librarii mai mult sau mai putin online de profil, magazine de cristale, feng-shui, firme din domeniul nutritiei, reviste, expozanti care-ti vor explica diferite tehnici de masaj pe care le-ai putea testa la fata locului, asa cum am facut eu anul trecut, terapii alternative, poate si un magazin cu muzica mai “altfel”. In paralel se vor desfasura un total de 40 de workshopuri cu intrare gratuita. Totul in prezenta a sute de oameni care cauta, in mare, ceea ce cauti si tu, daca vei veni. Intrarea este libera!
Eu ma voi afla acolo, Umbland liber, in toate aceste 3 zile de weekend de dimineata si pana seara. Daca vei dori sa schimbam cateva idei, nu ezita sa ma bati pe umar. Voi fi incantat. :)
Cred ca s-au facut studii de caz pe acest gen de filme, iar daca nu s-au facut, cred ca ar fi o buna idee, pentru ca filmul de groaza starneste ceva in tine. Ca oricare altul, de altfel. Daca drama se bazeaza pe emotii, pe teama de a fi abandonat de persoana iubita sau familie ori prieteni, comedia pe simtul tau al umorului, cel de groaza iti exploateaza fricile. De aceea e si genul meu preferat.
Am fost in noaptea aceasta la Ritualul cu Anthony Hopkins. O idee buna bazata pe fapte reale cu un actor profesionist (Hopkins) inconjurat de amatori (restul). Pe unii i-a speriat de i-a ridicat de pe scaune, pe altii i-a facut doar sa tresare. Cativa au ramas impasibili, iar unii au avut momente in care chiar au ras (eu).
A fost fascinant sa vad la final reactiile celor din grupul meu. Interesant cum cele mai speriate persoane au fost acelea care cred cu toata fiinta in Dumnezeu numai in prezenta anti-tezei sale, Diavolul. Apropo, in film a fost vorba despre exorcizari. Frica de Diavol, de Iad, instaureaza asa-zisa “frica de Dumnezeu”, desi cele doua concepte, “frica” + “Dumnezeu”, sunt total opuse si nu au ce cauta in aceeasi idee, atat timp cat Dumnezeu reprezinta iubirea neconditionata.
In discutiile iscate dupa film, faptul ca eu as crede in Dumnezeu altfel decat religiosii, dar absolut deloc in Diavol/Iad/Pacat, a provocat uimire. Pai cum sa cred in Dumnezeu daca nu cred in opusul sau?
În urmă cu 2 luni Administraţia Spirituală îi trimisese lui Akim citaţia temută. Citaţia era un document la fel de cert ca rutina zi-noapte. Nimeni nu scăpa de ea şi nimănui nu i-ar fi trecut prin minte să o refuze. Părinţii îşi asumau acest angajament în ziua în care noul membru al Cetăţii ajungea în braţele lor, printr-un contract fără clauze de reziliere.
Viaţa până la Prag şi cea de după erau 2 segmente ale aceluiaşi drum, dedicat Cetăţii. Înainte de a fi om, orice copil şi adult era membru al Cetăţii şi a fi membru însemna promisiunea Pragului. O promisiune despre care nimeni nu era întrebat şi despre care nimeni nu avea voie să discute.
Plicul primit de Akim cuprindea detaliile esenţiale privind ziua Pragului său şi instrucţiuni pregătitoare. Avea să se prezinte singur, fără documente sau bunuri personale asupra sa. Erau interzise conversaţiile cu alţi participanţi la ceremonial şi abandonul. Întreaga trecere trebuia făcută în singurătate completă.
La indemnul unuia dintre cei mai buni prieteni, mi-am cumparat o agenda datata, ca sa nu mai uit ce am de facut, si, imediat ce m-am apucat sa notez, am realizat ca nu mai am timp liber, pana atunci din belsug.
Am ajuns sa am zile pline cu doar cateva ore libere pe seara. Ciudat cum faptul ca am cumparat o agenda mi-a atras un program cu mult mai incarcat. Este adevarat ca nu mai sunt nevoit sa duc adevarate sesiuni de brainstorming cu mine pentru a-mi aminti ce mai am de facut. Cu atat timp liber, e greu sa tii evidenta indatoririlor si asa putine si raspandite pe un ocean de ore lipsite de obligatii.
Părerile expuse aici sunt de natură personală şi nu reflectă punctele de vedere ale angajatorilor mei sau ale familiei.
Copyright
Toate drepturile rezervate asupra textelor. Textele de pe "Umblu liber" sunt protejate de Legea drepturilor de autor. Este permisa publicarea citatelor pe alte site-uri cu precizarea sursei insotite de link spre textul citat.
Incepe incet-incet sa devina o traditie ca o data pe an sa organizez un concurs prin care castigatorul sa ia un vraf de carti spirituale.
