Umblu Liber | Petru » Spiritual

Vreau sa practic din nou

Petru — Mon, 26 Dec 2011 00:42:20 +0000

Intre 2008 si 2010, am acumulat informatie, am cunoscut oameni de la care sa am ce invata si am si practicat stuff, atat cat am stiut. Rezultatele nu au intarziat, dar, desi am fost avertizat ca in drumul meu vor aparea obstacole ca o consecinta a evolutiei mele, am mers mai departe, nebagand in seama aceasta posibilitate. Nu m-am pregatit pentru ea.

Avand acasa o armonie aparenta, o siguranta de care numai eu am fost constient, traind in acea perioada intr-o poveste lipsita de fundament, mi-am putut concentra destul de mult atentia pe aceasta componenta abia descoperita de mine. Din pacate, sau poate din fericire, balonul de acasa, asa cum este numita in Economie o situatie prea frumoasa pentru a fi adevarata si total golita de continut, s-a spart la un moment dat, aruncandu-ma intr-un haos emotional, in care am blocat orice demers mai adanc/spiritual, dar intoteauna mi-a fost dor sa-mi mai pun o intrebare existentiala si sa fac ceva pentru a-i afla raspunsul. M-am rezumat la a ma intreba si nimic mai mult.

(...)
Citeste mai mult din Vreau sa practic din nou (121 words)

Yanni

Petru — Fri, 16 Dec 2011 13:15:20 +0000

(...)
Citeste mai mult din Yanni (0 words)

Care mai e rostul?

Petru — Sun, 18 Sep 2011 12:11:13 +0000

Discutam, in urma cu o saptamana, cu o prietena despre viata, in general, iar sceptica din ea mi-a spus ca e de parere ca dupa moarte nu e nimic. Negru, deci nimic. Incercand sa percep nimicul, si nereusind sa fac asta, am intrebat-o “Pai, care mai e rostul?”. Raspunsul ei a venit imediat “Exact! Ai o singura sansa si e pacat sa o pierzi, asa ca traieste-ti viata”.

Nu reusesc sa-i gasesc acestei situatii o varianta pozitiva, oricat m-as chinui. Daca asta e tot, pai ce rost mai are sa ma trezesc dimineata pentru a merge la job, daca tot se va termina totul la un moment dat? De ce sa acumulez cunostinte si sa evoluez intr-o directie anume, daca nu voi lua nimic dincolo? In acest caz, as fi tentat sa ma sinucid pentru a termina odata povestea, refuzand sa astept ca totul sa se termine de la sine, cand, poate, imi va fi lumea mai draga.(...)
Citeste mai mult din Care mai e rostul? (81 words)

A Haunting – Experiente

Petru — Wed, 24 Aug 2011 21:00:31 +0000

Nu am crezut in evenimente paranormale, pana in 2003, si nici de atunci cu adevarat pana in 2008, dar am tot auzit povestiri extrem de interesante si m-am gandit ca ar fi pacat sa nu le concentrez intr-un articol. Ma voi rezuma la cele povestite de apropiati in care am foarte multa incredere si nu in intamplari auzite de la prietenii unui prieten al vreunei verisoare.

S-ar putea sa existe explicatii logice in cazul unora, sau al tuturor. Nu militez in favoarea unor stari paranoice si nici nu indemn la indobitocire. E pur si simplu al naibii de interesant.

De aceea mi-am cumparat o plansa Ouija…

Respiratia din bucatarie

I. se afla singura acasa, intr-o seara. In timp ce se schimba in camera ei, intr-un apartement cu 2 camere pe care-l inchiriase, a auzit la un volum puternic un oftat venind din bucatarie. Singura acasa… A crezut ca i s-a parut. La scurt timp dupa, s-a auzit iar si chiar mai tare. Deja intrase in panica. Speriata, si-a sunat vecinul de sub ea, cocotata pe pervazul geamului gata sa sara de la etajul 1. El a urcat de urgenta la usa ei si a indemnat-o prin telefon sa iasa din camera, sa treaca prin bucatarie pentru a ajunge la usa de la intrare, dar ea a ezitat de mai multe ori si plangand a ramas paralizata de frica in camera ei, in timp ce in bucatarie se auzea un oftat extrem de infricosator. Cumva, si-a luat inima in dinti, a alergat, abia a reusit sa deschida usa de la intrare si a iesit in viteza. In bucatarie nu se afla nimic.

(...)
Citeste mai mult din A Haunting – Experiente (862 words)

Nebun? Poate…

Petru — Wed, 10 Aug 2011 11:39:58 +0000

Petru nu e chiar nebun. O fi, dar intr-o mai mica masura, daca e sa dau ascultare unui coleg de la radio, care pana acum a facut numeroase glume pe seama mea, din cauza orientarii mele spirituale. A ajuns intr-o oarecare masura la vorba mea, daca e sa analizam ceea ce cred in privinta Legii Atractiei.

Mi-a povestit cum si-a dorit ceva foarte mult anul trecut si cum s-a gandit zi si noapte la asta pana cand, la un moment dat, s-au asezat toate detaliile ca intr-un puzzle si a reusit sa ajunga acolo unde a visat. “Ma, e clar ca exista ceva… Dar tot ai o doza de nebunie”, mi-a spus astazi, eu privindu-l cu o doza mare de mandrie in suflet.

Ca or fi adevarate lucurile in care cred sau nu, ca sunt baliverne sau idei menite sa stoarca bani prin evenimente de la creduli, pentru mine este total irelevant atat timp cat perspectiva prin care privesc este una care imi ofera un confort foarte mare. Datorita ei, de exemplu, trec mai usor peste inmormantari, considerate cele mai mari pierderi emotionale. Am inteles niste procese ce ar avea loc si le privesc cu detasare. Am diminuat foarte mult stresul resimtit in mod normal in fata unor potentiale probleme.

(...)
Citeste mai mult din Nebun? Poate… (102 words)

Maturitate?

Petru — Tue, 19 Jul 2011 11:00:00 +0000

Cea mai mare parte a articolelor mai adanci de pe Umblu liber isi au ca sursa de inspiratie ultimii trei ani. Ca in 2008 m-au apucat pandaliile spirituale, nu mai este o noutate, dar in ultimul an cred ca am ajuns la o maturitate.

M-am oprit din cumparat carti despre spiritualitate, dupa ce mi-am umplut (literalmente) bilbioteca si dupa ce am citit mare parte din ele. Nu mai sunt atat de dornic sa asist la cursuri, workshopuri si conferinte pe teme adanci, iar prietenii complet devotati domeniului si capabili sa poarte numai discutii referitoare la acesta nu au mai fost sunati atat de des.

(...)
Citeste mai mult din Maturitate? (49 words)

Am primit Tabla OUIJA!!!

Petru — Sun, 26 Jun 2011 13:16:38 +0000

Multumesc Cezar!

Tot pe acolo:

Check-list

Petru — Sat, 18 Jun 2011 07:00:00 +0000

Te-ai gandit vreodata cum alegi oamenii de langa tine sau omul acela pe care sa-l asezi pe acel loc, cel mai ridicat, persoana care sa-ti fie alaturi la bine si la rau?

Stim, in mare, ce ne dorim de la ceilalti si ii alegem pe baza unui check-list, ca la piata. Vrei sa fie asa si nu altfel, blond si nu brunet, ochi albastri si nu caprui, inalt dar nu prea, vorbaret dar nu sacaitor etc. Culmea e ca viata nu-ti da intotdeauna ce cauti. De cele mai multe ori te pricopsesti cu exact opusul, dar uneori primesti un derivat, ce bifeaza cateva caracteristici pe care ti le-ai dori, dar nu pe toate. Ai fi tentat sa-l arunci, cautand mai departe, dar de ce sa faci asta? Poate ca aici e spilul. Nu ar fi oare prea simplu sa dai peste cel/cea care sa inglobeze tot ce ai cautat? Ar insemna efort 0 din partea ta… Provocarea e sa reusesti sa iti potrivesti check-list-ul propriu cu cel al partenerului si sa gasesti cumva o cale de mijloc prin care sa-l/o lasi sa ajunga la tine.

(...)
Citeste mai mult din Check-list (23 words)

Intregul

Petru — Fri, 17 Jun 2011 19:43:33 +0000

Suntem invatati ca Intregul se afla undeva in afara noastra si ca-l putem forma numai daca ne raportam la ce se afla “acolo”, undeva departe, o zona pe care putini o ating printr-o viata ferita de placerile lumesti. Apoi suntem invatati ca Intregul este in noi si ca orice demers in a te cauta in afara este futil.

Discutiile pe care le-am purtat cu unii crediciosi mai mult sau mai putin fanatici au dus inevitabil la Biblie, un document ce sta la temelia Crestinatatii si la care un crestin adevarat se raporteaza indiferent de situatie. Au fost momente in care am blamat bestseller-ul istoriei noastre, altele in care am spus ca ar contine concepte, nu adevaruri istorice, menite sa ne ajute. O replica dintr-un film cu adevarat genial (2 actori si o garsoniera) mi-a strans toate ideile la un loc si le-a coagulat intr-un concept pe care, e drept, nu l-am avut pana acum:

De Biblie se agata cei care nu sunt intregi pentru ca in ea scrie ce ar trebui sa se afle in fiecare dintre noi – citat aprox. din Sunset Limited (Samuel L. Jackson & Tommy Lee Jones)

(...)
Citeste mai mult din Intregul (69 words)

Cronometru

Petru — Mon, 13 Jun 2011 22:55:56 +0000

Intotdeauna mi-am dorit sa nu stiu cat timp mai trebuie sa treaca pana la un eveniment important din viata mea, ce va fi sa vina. Unii asteapta cu anii anumite lucruri sau persoane, iar altora totul li se intampla aproape instantaneu. Nu voi vorbi aici despre puterea de a materializa in viata ta ceea ce-ti doresti, ci de Cronometru. Ai vrea asa ceva? Un dispozitiv care sa-ti arate cati ani si cate zile, ore, minute si secunde mai trebuie sa treaca pana cand iti vei intalni sufletul-pereche.

Ne plimbam prin viata lovind cu bastonul alb colturile care ne apar in fata si asa reusim sa le evitam, dar de unele tot dam cu piciorul, lasand urme inchise la culoare sau sangerande. Viitorul, pentru cei mai multi, este o ecuatie cu necunoscute aflate in continua schimbare. Te-ar incanta un gadget care sa-ti arate cat mai e pana la un eveniment de maxima importanta pentru tine, in acest caz Marea Iubire? Ai fi scutit de sperantele desarte si eventualitatea unor despartiri dureroase, dar drumul spre momentul ravnit va fi pavat cu agonia asteptarii.

(...)
Citeste mai mult din Cronometru (6 words)

Dupa mult timp…

Petru — Fri, 10 Jun 2011 08:25:00 +0000

In ultimul an am abandonat aproape in totalitate practicile mele spirituale si m-am rezumat la ceea ce am dobandit ca informatie si experienta pana in 2010. Am rupt legatura cu grupul meu de “priceputi”, am coborat ca un parasutist lipsit de parasuta in haul de sub mine ca mai tarziu sa am de unde urca pe o scara anevoioasa care sa-mi aduca aminte de lucrurile cu adevarat importante.

Dupa mult timp, mi-am reintalnit indrumatorii, am facut o meditatie, am cunoscut persoane cu aceleasi preocupari ca mine, m-am plimbat prin parc noaptea, descoperind Lacul Titan, am revazut pe cer Carul Mare. Dupa mult timp, m-am regasit pe mine si m-am reauzit in mine. Am inteles abia acum ce-mi doresc.

(...)
Citeste mai mult din Dupa mult timp… (61 words)

Vesteste-Ma inimii tale!

Bianca — Mon, 09 May 2011 10:30:00 +0000

Am visat un om căruia i s-a arătat Dumnezeu. I-a spus să-L vestească lumii întregi, omul s-a supus, dar imediat şi-a dat seama că Domnul îl făcuse mut, surd şi orb. Nu mai ştiu ce a făcut omul apoi sau ce a înţeles el din asta, ştiu doar că înainte să mă trezesc i-am presimţit marea îndoială. Un păcătos ca toţi ceilalţi, un tâlhar plictisit de viaţă şi mizerie, obişnuit să vadă, să audă şi să spună, îl vede, iată, pe Dumnezeu! Vesteşte-L, dacă mai poţi, mutule! Ceva din toată treaba asta-şi strigă urgenţa. Nu peste o lună când te vei fi dezmeticit de-a binelea că n-a fost doar un vis, nu peste ani când, chinuit de neputinţă, vei fi învăţat să te exprimi cumva, ci Acum. Nu e timp să-ţi plângi de milă ci doar să te bucuri, dar te poţi bucura? Grea încercare.

Mă întrebam dacă nu cumva suntem cu toţii muţi şi surzi când vine vorba de a-L vesti pe Dumnezeu. Cred că suntem, dar mai ales cu inima. Sunt mut cu inima pentru că nu iubesc şi nu mă bucur, sunt surd cu inima pentru că nu aud strigătele de ajutor ale celorlalţi şi sunt orb cu inima pentru că nu caut Adevărul. Ori, prin oprirea acestor simţuri la nivelul capului, Dumnezeu l-ar fi ajutat pe acest om să şi le trezească în inimă. Ca şi cum ar fi spus „Vesteşte-Mă inimii tale!”

(...)
Citeste mai mult din Vesteste-Ma inimii tale! (317 words)

The Shift (2009)

Petru — Fri, 01 Apr 2011 05:30:00 +0000

Nu m-a lasat demult un film fara cuvinte. Cred ca de aproape un an, cand am vizionat Mr. Nobody.

The Shift este o drama filmata in stil documentar. Personajul principal este Doctorul Wayne Dyer, care se joaca pe el insusi, protagonist al unui documentar realizat de o echipa formata din 4-5 persoane. Discursul sau in fata camerei video este evidentiat in paralel de povestea a 2 cupluri carora spre final li se va alatura si cea a echipei de documentaristi.

Wayne Dyer face multe referiri la cunoasterea Tao, enuntand nenumarate principii spirituale prin care sa te detasezi de ceea ce ai in ideea in care ceea ce ai nu e ceea ce esti pentru ca daca ar fi, odata pierdut ceea ce ai, cine mai esti?

Filmul este incredibil de fain si vi-l recomand cu toata caldura. Dureaza doua ore si il puteti viziona in totalitate pe Umblu liber. Le multumesc celor de la Free Your Mind pentru traducere.

(...)
Citeste mai mult din The Shift (2009) (0 words)

Filmul de groaza

Petru — Wed, 30 Mar 2011 22:57:45 +0000

Cred ca s-au facut studii de caz pe acest gen de filme, iar daca nu s-au facut, cred ca ar fi o buna idee, pentru ca filmul de groaza starneste ceva in tine. Ca oricare altul, de altfel. Daca drama se bazeaza pe emotii, pe teama de a fi abandonat de persoana iubita sau familie ori prieteni, comedia pe simtul tau al umorului, cel de groaza iti exploateaza fricile. De aceea e si genul meu preferat.

Am fost in noaptea aceasta la Ritualul cu Anthony Hopkins. O idee buna bazata pe fapte reale cu un actor profesionist (Hopkins) inconjurat de amatori (restul). Pe unii i-a speriat de i-a ridicat de pe scaune, pe altii i-a facut doar sa tresare. Cativa au ramas impasibili, iar unii au avut momente in care chiar au ras (eu).

A fost fascinant sa vad la final reactiile celor din grupul meu. Interesant cum cele mai speriate persoane au fost acelea care cred cu toata fiinta in Dumnezeu numai in prezenta anti-tezei sale, Diavolul. Apropo, in film a fost vorba despre exorcizari. Frica de Diavol, de Iad, instaureaza asa-zisa “frica de Dumnezeu”, desi cele doua concepte, “frica” + “Dumnezeu”, sunt total opuse si nu au ce cauta in aceeasi idee, atat timp cat Dumnezeu reprezinta iubirea neconditionata.

In discutiile iscate dupa film, faptul ca eu as crede in Dumnezeu altfel decat religiosii, dar absolut deloc in Diavol/Iad/Pacat, a provocat uimire. Pai cum sa cred in Dumnezeu daca nu cred in opusul sau?

(...)
Citeste mai mult din Filmul de groaza (200 words)

In tacere… Se auzea un bass

Gabriel — Wed, 23 Mar 2011 06:30:00 +0000

Fie ca voi toti sa fiti cu adevarat fericiti!

Acolo sus, daca-ti inchizi ochii si gura, o sa auzi un bass. Suna clar, curat, nu are distorsiuni. S-ar putea sa-ti placa, sau nu. El oricum va fi auzit. Ai sa constati ca uneori e mangaietor, te poarta pe un ritm placut, energic, alteori asurzitor, deranjant de aritmic si foarte enervant mai ales daca i te opui.

Desigur ca nu incerc aici sa construiesc un manual de folosire a fenomenului “bass-ul de sus” si asta nu pentru ca nu stiu sau nu as putea, dar e nefiresc sa incerc s-o fac. Bass-ul e o experienta personala, intima. Toti il aud, dar fiecare diferit. Cu totii danseaza, insa nu la fel. Pentru mine suna technodub, profund, anesteziant si vindecator. Ma opereaza in timp ce ma tine in priza cu inflexiunile-i vrajite. Imi reda pofta de viata si de tot ce-i mai frumos in ea. Imi place foarte mult sa-l aud, sa ma poarte cu corp cu tot pe puntile marilor descoperiri interioare, sa-mi arate infinitatea de sensuri pe care o port, sa-mi vindece rani, sa ma faca daca nu intru totul macar mai fericit. Si are curajul sa-mi spuna ca eu sunt in spatele acestor vindecari si treziri spectaculoase. El doar se aude. Asta face de cand exista.

Pana sa ajung sa-l aud, nu credeam atat de mult in efectul lui. Stiam ca exista, era certificat de oameni de incredere, dar vraja lui n-o cumparam atat de usor. Nu mi-au trebuit decat 10 zile de gura inchisa, ochi inchisi si spate drept, iar el a aparut cu efecte cu tot. Chiar din prima zi l-am auzit. Au incept sa-mi vibreze celulele de bucurie ca in sfarsit au descoperit si ele o petrecere unde “se pune” muzica buna.

(...)
Citeste mai mult din In tacere… Se auzea un bass (365 words)

Dincolo de Soare

Petru — Thu, 17 Mar 2011 23:46:53 +0000

Odata ce nevoile de baza sunt asigurate, omul incepe sa-si puna intrebari existentiale si astfel devine din ce in ce mai interesat de aspectele fine si profunde ale vietii. Am spus in nenumarate randuri ca Societatea te apasa astfel incat sa uiti de ele tocmai pentru a fi un robotel perfect, scufundat in nevoile primare aproape imposibil de satisfacut.

In urma cu 3 ani mi-am descoperit latura spirituala si numeroase filosofii pe care le-am analizat si pe care partial le-am combinat si acceptat. A fost un parcurs incredibil de interesant, in care am avut parte de revelatii cu nemiluita, idei faine, experiente inexplicabile din punct de vedere logic, am intalnit oameni de la care am invatat destul de mult si totul a fost ca un roller coaster in care nu am stiut ce ma asteapta dupa sicana urmatoare.

Din pacate, sau nu, am uitat complet de latura aceasta in ultimele 7 luni. Da, trauma emotionala pe care am suferit-o m-a destabilizat complet si am fost in pericolul de a pluti in deriva spre o cascada ce m-ar fi coborat cu multi ani in urma. Am refuzat orice carte care mi-a picat in mana, orice seminar sau meditatie, am evitat discutiile adanci despre Existenta si Divin. M-am afundat in lumea materiala si m-am jucat cu nisipul peste care am tot calcat aflat pana atunci cu ochii in soare. A fost fun. Acum e timpul sa imi reiau treburile serioase.

(...)
Citeste mai mult din Dincolo de Soare (80 words)

Noile inceputuri

MiLou — Tue, 15 Feb 2011 06:30:00 +0000

Cateodata am impresia ca am ajuns ca niste roboti sau animale al caror scop este doar sa consume. Sa soarba nectarul din fiecare lucru frumos si apoi sa-l arunce in uitare.

Piesa de fundal: Nina Simone/ Feeling Good

Am devenit consumatori de noi inceputuri. Parca doar asa ne mai stimuleaza viata sa mergem inainte. Ne agatam de necunoscut trecand cu privirea peste toate darurile pe care le-am primit si ne uitam in urma fara pic de recunostinta. Uitam ca farmecul lucrurilor il putem inca pastra, daca le privim ca si cum am face-o pentru prima oara.

Da, noile inceputuri sunt bune, simti ca renasti, simti miros de primavara si ochii iti sticlesc a speranta. Sunt ca niste repere care ne provoaca sa ne “restartam”, dar unii dintre noi, atunci cand apasa acest buton, nu sunt pregatiti. Pentru ca il privim ca pe o usa de scapare din trecut sau prezent si nu ca pe o etapa de evolutie. Eu una mi-am luat-o-n freza si m-am trezit in situatia in care nu stiam incotro s-o mai apuc. Nu mai eram centrata si nu intelegeam de ce nu ma pot bucura de noul meu inceput. Cand am intors privirea s-au prabusit peste mine toate “hainele pe care le-am indesat in dulap”. Credeam ca pot pacali putin situatia, dar m-am pacalit doar mine.

(...)
Citeste mai mult din Noile inceputuri (292 words)

In spatele visului

Petru — Sun, 06 Feb 2011 11:38:24 +0000

Intrebarea aceasta mi-a scapat. Nu m-am gandit niciodata la ce ar putea exista in spatele visului, asa cum in spatele decorului de teatru gasesti utilaje care il asigura, il misca si modifica astfel incat piesa sa curga natural. O prietena, A., are de ceva vreme vise lucide. Au inceput sa devina comune, nimic special aici, un vis in care parca te trezesti, desi fizic dormi inca, si in decorul caruia te poti misca in voie, fara sa te sperii de ce-ti apare de dupa colt, poti face orice pentru ca legile fizicii nu exista in mintea umana etc.

Acum cateva zile s-a intrebat ce se afla in spatele visului in care se juca si parca totul in jurul ei a inceput sa se clatine, ca intr-un cutremur. Nu a ajuns sa vada “schelele”, dar exista oare ele acolo undeva in spate? Daca visul este o iluzie, ceva o proiecteaza. Visul lucid ar putea fi o prima etapa in aflarea “adevarului” din spatele iluziei si sunt curios daca exista si alte persoane care au incercat sa rupa decorul pentru a vedea “utilajele” care-l asigura pentru ca totul sa curga natural, cel putin aparent.

Tot pe acolo:

Primesti?

MiLou — Fri, 04 Feb 2011 11:00:00 +0000

Trecut:

Cine sunt oamenii astia bezmetici din jurul meu care tot vin sa ma imbratiseze? Si de ce se uita asa ciudat la mine? Ce vor? Haha… Se amuza mintea mea de lucrurile pe care nu le intelegea in timpul unui workshop. Click si asculta in paralel

Prezent:

Cum spunea o buna prietena, mult timp am trait in desert. Singura cu gandurile mele, asteptand sa apara ceva la orizont. M-am salbaticit in urma unor incercari de a intra in contact cu umanitatea si iubirea din ceilalti dar pana la urma am abandonat, m-am abandonat pe mine intr-un ciclu fara sfarsit in care ofeream si nu mai primeam. Asa ca, pana acum ceva vreme, mi se parea normal sa nu primesc. Mai rau, nu stiam cum sa primesc. Nu stiam cum sa primesc un compliment, o vorba buna, o atentie, un zambet, o imbratisare, ajutor. Am considerat ca nu merit. Pentru ca mintea mea in urma unor intamplari din trecut a ajuns la concluzia ca nu merit. Dar de ce mama ma-sii nu merit?

(...)
Citeste mai mult din Primesti? (359 words)

Tango pe muchie de cutit

MiLou — Wed, 29 Dec 2010 13:01:59 +0000

Luptele se duc pe toate teritoriile, in toate dimensiunile si cu toate armele. Una dintre cele mai epuizante pentru mine a fost si este lupta cu mine insami.

Piesa de fundal – Gotan Project

Separatismul dintre bine si rau m-a epuizat si, la sfarsit, am cedat. Am cedat pentru ca a trebuit sa accept ca nu exista una fara cealalta. Ca trebuie sa accept partea negativa, ca mai apoi sa o accept pe cea pozitiva. Am batut multi ani pasul pe loc din cauza fricii, pentru ca mi-a fost frica sa ma uit in mine, de ce as descopari si cel mai tare ma inspaimanta gandul ca cei din jur vor descoperi astfel cine sunt si ca ma vor iubi mai putin, dar mi-am dat seama cu trecerea timpului ca este un adevarat act de curaj sa te uiti in intunericul din tine. Sa stai acolo in durerile mintii, sa te lasi judecat si biciut de propriile slabiciuni. Am observat neputincioasa cum “L’Ange et le Demon” danseaza un tango pe muchie de cutit. Este un dans al mortii si, acceptand ca esti un intreg, ca esti si lumina si intuneric, dizolvi ideea de separare si nu poti face asta decat atunci cand esti in intuneric, fara a te mai impotrivi, ci pur si simplu renuntand la judecata si asteptari, dandu-ti voie sa simti si sa fii. Lupta izbucneste atunci cand nu vrei sa stai, cand mintea cauta toate motivele sa nu stai acolo. Ooo… si ce aliati puternici are – orgoliul, gelozia, mandria, violenta, judecata, slabiciunea si cred ca puteti sa mai gasiti si voi cativa.(...)
Citeste mai mult din Tango pe muchie de cutit (680 words)