Umblu liber | Petru

Initial am vrut sa o vad pe Nelly, mai mult din curiozitate, dar colegii intorsi de la Manu Chao, pe la jumatatea concertului pentru a o asculta pe diva, m-au obligat aproape sa merg spre scena cea mica pentru a simti atmosfera de acolo. Zona mica umpluta pana aproape de refuz cu o multime bagata parca in priza. Am ajuns abia pe la 22:50 cat sa prind nebunia. Daca nu ai ajuns, imagineaza-ti un chef acasa la un bun prieten. Acesta este interpret si incepe sa va cante la propria petrecere, voua prietenilor lui de o viata. Lumea sa sara, “femeile sa bea ca asa-i frumos in Colentina”. A cantat mai mult cu 30 de minute pentru ca nu a putut pur si simplu sa coboare de pe scena lasand publicul sa tipe dupa el.

Concertul a mers mai mult spre punk, lucru care m-a dezamagit in prima instanta pentru ca nu suport genul, dar cand solistul incepea sa comunice cu publicul mi se strangea inima in piept la cum isi arata placerea de a canta si de a fi printre romani. Simti asa ceva! Au cantat de placere, s-au simtit extraordinar, au facut show pentru ca au avut chef si sigur sigur se vor intoarce daca vor avea ocazia. Omul a venit la Bucuresti cu autocarul, nu a avut nici o pretenie la cazare sau mancare. A declarat inainte sa soseasca in Capitala ca vrea sa incerce bucataria romaneasca si palinca. Organizatorii au spus prin presa ca a fost cel mai natural artist chemat la B’estfest si cel mai usor de multumit.

La final, Silent Disco: eu (foto dreapta), Marius Vintila & sotia, Bogdan Serban, Delia (producatoare “Asta la revista mesei”), Mihai Nae (producator “Radio Topshow) + 2 colegi de breasla de la Kiss.

Trackback