Umblu Liber | Petru

Chiar daca ti-am mai dat unele detalii si cu alte ocazii, citeste pana la capat pentru a intelege ce vreau sa spun.

Sa inveti meserie de la 0 nu este intotdeauna usor. Imi amintesc de anul 1999. Abia intrasem la liceu, unul cu radio cu circuit inchis, abia facut, despre care am mai scris pe Umblu liber. Am vrut sa invat singur cat-de-cat, cat se putea in contextul acela, pana va fi sa ajung la un radio FM. Asa ca mi-am dedicat aproape toate pauzele din cei 4 ani de scoala microfonului de acolo. In timp ce colegii mei ieseau primavara si vara in curtea liceului, la soare si muzica faina, eu ma aflam intre patru pereti, inghetat la demisol, intr-o camera prafuita, schimband CD-uri si casete si vorbind vrute si nevrute. Rezultatul – dupa 3 ani mi-am atins visul cu radio-ul FM si, in paralel, am avut emisiune acolo in clasa a 12a.

Imediat ce fusesem acceptat la Radio Deea, colegii, mai comozi din fire, mi-au dat matinalul de weekend, emisiune in care sa-mi fac mana, dar pentru asta ar fi trebuit sa petrec 12 ore in studio in fiecare sambata si in fiecare duminica pentru a introduce manual reclamele peste retransmisia Pro FM-ului, pentru ca eram afiliati lor si pentru ca aveam un soft idiot de emisie ce nu era capabil sa automatizeze publicitatea. Un an am stat in acel studio, in fiecare zi de weekend, 12 ore, cu un internet praf, cum era pe vremea aceea, si fara televizor. All by myself si asta pentru ca aveam obiectivul clar in minte – experienta care sa ma ajute mai tarziu in FM-ul national.

citeste mai mult »

Tags: Radio, sacrificii, visuri

Prin clasa a 8a, am primit cadou de la fratele meu, din Franta, combina audio din imagine. Deci o am de 13 ani. Ani frumosi cu muzica data tare, desi puterea nu este fabuloasa. Este o combina micuta, cu membrane subtiri de bass, cu un twitter busit de mult timp, care la inalte de un anumit tip tiuie cam in afara gamei. Ce am observat inca de la inceput, miscarea membranei de bass este inversa. In loc sa iasa membrana din boxa, aceasta intra. Am crezut ca e de la cablaj. Nu e.

La combina aceasta am ascultat cele mai dragi emisiuni de radio din Bacau. Tot la ea l-am ascultat si pe cel care mi-a servit drept model in acea perioada, Vali de la Radio Vox T. Era licean, DJ la radio-ul cu circuit inchis al scolii si, in paralel, la cel mai iubit radio local din “batatura”. Mi-am dorit sa fac acelasi lucru si ma bucur ca i-am calcat pe urme, ca apoi sa ridic stacheta, prin Radio Guerrilla.

citeste mai mult »

Tags: amintiri, combina audio, liceu, Radio

Primul Guerrilive care m-a uns pe suflet.

Tags: Radio, vita de vie

Umblu liber pe internet de 4 ani. Umblu liber pe Radio Guerrilla de aproape 7. In primii ani de FM, am avut impresia ca reteta succesului ar contine glumele lui Dobro si Craio, dictia lui Marius Vintila, dinamica lui Bogdan Serban, vocea grava a lui Calin Gheorghe si ironia fina a lui Iulian Tanase si am realizat ca nu am aceste componente. Fiecare coleg, din cei enumerati mai sus, mi-a servit drept model. Nu am intentionat sa copiez pe nimeni ci sa ma dezvolt eu astfel incat sa ating acel grad de performanta. Fiind constient ca nu sunt precum colegii mai mari, m-am intristat si am incercat sa-mi gasesc locul in echipa.

In 2010 l-am gasit. Tarziu, dar frumos. Pe atunci faceam Chillau, in locul lui Calin, care apucase drumul Indiei, si nu dupa ce l-as fi sapat, asa cum au crezut unii adepti ai Teoriei Conspiratiei. Mi-am propus in acea perioada sa relaxez ascultatorul, sa-l ajut dupa o zi grea de lucru si posibil urata. Muzica chill si un discurs relaxant pe teme uneori usor filosofice. Am primit aproape saptamanal email-uri si sms-uri de multumire pentru ceea ce se intampla seara. Multumiri pentru ca, ascultandu-ma, studentii au inspiratie in a-si finaliza proiectele, tripurile celor fumati devin mai interesante, o idee pe care am despachetat-o verbal intr-o interventie a generat o revelatie in viata cuiva etc. Acestea au fost si sunt adevarata mea rasplata. Am mers in fiecare seara la emisiunea Chillau timp de 8 luni cu acest fior, ca voi ajuta sigur pe cineva. Macar un ascultator.

citeste mai mult »

Tags: multumire, Radio, scrisoare

Saptamana trecuta am facut o excursie de 3 zile in orasul natal, unde am dat peste niste oameni foarte pasionati, care isi dedica o buna parte din timp in a se perfectiona pentru ceea ce le va deveni cu putin noroc profesie.

Colegiul Tehnic de Comunicatii N.V.Karpen din Bacau gazduieste de 14 ani un studio de radio cu circuit inchis, intitulat Radio Adolescenta. La un astfel de radio am inceput si eu, dar in liceul Vasile Alecsandri. Spre deosebire de noi, cei de la Karpen au un profil de telecomunicatii si au stiut cum sa se joace cu aparatura astfel incat sa se apropie cat mai mult de un radio ca la carte. Echipa este una numeroasa si, in afara pauzelor pe care le anima cu muzica si voce, pleaca si pe emisie online cu emisiuni live si inregistrate.

La ascultarea unei benzi martor cu unul dintre elevi, am ramas mut. Da, exista elemente ce trebuie corectate, dar putine si usor de modificat. Radio Adolescenta reprezinta acum, probabil, singura pepiniera de oameni de radio din Bacau, un oras in care radio-ul local a murit demult. Aproximativ 14 elevi se pregatesc in fiecare zi ca mai tarziu pasiunea sa le devina profesie si totul este posibil datorita profesorului de Jurnalistica (optional) Paul Razvan Cucu.

citeste mai mult »

Tags: adolescenta, liceu, Radio

Ca de obicei, muzica buna, oameni faini, discutii interesante si multa bautura + mancare delicioasa. In acest an, ne-am desfasurat in Kulturhaus, un loc foarte misto, la etaj, cu Gojira la aparate pentru cateva ore de tuci-tuci de calitate frumos mixate, personalitati invitate de pe la alte radio-uri etc.

Sufletul serii a fost reprezentat cu brio de un prieten bun si vechi, fost coleg de la Radio Deea Bacau, unde mi-am inceput cariera prin 2002. Am purtat niste discutii aparent interminabile, dar extrem de interesante, intr-o atmosfera foarte relaxanta. Am reintalnit fosti colegi de care mi-a fost foarte dor si pe care sper sa-i revad pe holurile radioului cat mai curand, oameni peste care timpul a trecut, lasand urme frumoase si deloc imbatranite: parul carunt al lui Iulian Tanase, care-l face mai intelept decat era oricum, ochii frumosi si zambetul rapitor ai Adei, frizura non-conformista a Ana-Mariei, femeie cu oo mari si din calea careia sa fugi daca o calci pe coada, chipul bland al lui Obi-Wan (Oculeanu), chelia lui Matei, zambetul larg al Aurei, statura de proaspat tatic a lui Mihai, ochii asiatici ai Alexandrei, de curand mamica, alaturi de o alta, Bianca, o adevarata milf (e un compliment, apropo).

Am in mine 6-7 cocktailuri si simt ca nu m-au afectat cu nimic. Am fost cam cuminte de aceasta data. Promit ca la anul sa nu se mai repete. >:)

Tags: aniversare, guerrilla, kulturhaus, petrecere, Radio