Site-ul parchez.ca ofera un pachet promotional pentru cei mai enervati dintre voi de imbecilii din trafic. Pentru a veni in ajutorarea pietonului agresat zilnic de numarul in continua crestere al masinilor, Parchez.ca a crescut si el numarul de stickere si ti le ofera prin pachetul BAZOOKA – 100 de bucati la 50 de lei, manca-ti-as! Cate 33 pentru PARCHEZ CA UN PORC, PARCHEZ CA UN BOU, PARCHEZ CA O VACA, plus unul surpriza.
Nu este un advertorial, ci o recomandare, si nici o taxa nu a fost perceputa pentru afisarea ei.
Ma pot lauda ca lucrez de fix o luna in publicitate, acest domeniu menit sa-ti arunce praf in ochi pentru a te ajuta sa vezi un cacat transformat in bici. Culmea, pocneste, daca faci upgrade si mai dai un ban in plus. Societate de consum, ar spune sefa mea de departament, societate de consum care reprezinta de fapt sursa marilor noastre probleme.
In audio-vizual am invatat sa accept reclamele, la metrou la fel (ca vin pe afise, stickere mari la casa de bilete, pe bilete, pe Zoom TV etc), le-am acceptat si pe site-uri. Ma refer la acelea care coboara in spatiul tau de lucru pentru a-ti prezenta oferta imbatabila pe o suprafata mai mare. E una si pe adresa radio-ului, care ma scoate din minti. Fotografia din articol este un screen shot facut acum si e picatura care incet-incet umple paharul.
Inteleg sa ai banner MARE in centrul paginii. E ok! Sa ai sus, de asemenea in regula. E o firma cu anumite cheltuieli, angajati etc, dar sa ma induci in eroare catalogandu-ma in mintea ta bolnava drept un om cu neuronii spalati, care exista doar pentru a da click pe reclamele tale, inseamna ca esti un mare idiot! Repet, incep sa gust domeniul, e interesant, dar hai sa fim oameni, totusi.
Vom ajunge in curand sa deschidem televizorul apasand un buton cu logo-ul Lays, sa deschidem apa rece apasand pe marca MATACHE MACELARUL, soneria sa aiba chipul Zanului de la Banca Transilvania si sa coboram la WC colacul cu sloganul “PRO TV – C***-te liber”.
Suntem niste condensatoari ahtiati dupa energia electrica daruita la promotie, in schimbul unui contract pe viata, de catre firme care sunt in stare de orice, numai sa-ti aduca picatura aceea de bunastare indusa printr-un sentiment de bine.
Dintotdeauna am vrut sa fac o liniuta sau Drag race cu tramvaiul. Unul pe “dus” altul pe “intors”, inevitabil in paralel, gonind cu 40 la ora spre urmatoarea statie cu refugiu :). Pare amuzant, si cu siguranta este, dar va spun ca nu e asa cand esti pasager intr-un autobuz gonind cu peste 60 la ora prin trafic, peste gropi, si cu frane la limita in statii.
Alaltaieri seara pe Calea Vitan ma intorceam spre casa din zona Mall-ului, iar la intersectia cu Mihai Bravu toti cei aflati in picioare aproape ca au cazut.
Sa dau un “rewind” de 2 statii. Sunt la Mall, autobuzul pleaca aproape cu scartait de roti si goneste spre statia Zizin. Face stanga pt a intra pe banda a 2a accelerand, realizand astfel o manevra destul de violenta. Opreste in 5-10 metri in statie. Am crezut ca-mi rupe mana cu care ma tineam de bara metalica. Pleaca spre statia Mihai Bravu la fel si trece prin intersectia de dinaintea acesteia, intersectie pe care s-a lucrat la linia de tramvai (acum aceasta era acoperita cu pamant, pietre, santier stuff), cu acceleratia la podea ridicand masina de pe suspensii. Opreste in statie iar in 5-10 metri. Si tot asa. (click din motiv de Trilulilu)
Părerile expuse aici sunt de natură personală şi nu reflectă punctele de vedere ale angajatorilor mei sau ale familiei.
Copyright
Toate drepturile rezervate asupra textelor. Textele de pe "Umblu liber" sunt protejate de Legea drepturilor de autor. Este permisa publicarea citatelor pe alte site-uri cu precizarea sursei insotite de link spre textul citat.
